BCR si clientii

April 30th, 2009

Cand o banca austriaca preia una romaneasca te astepti ca, din acel moment, sa creasca respectul fata de clienti iar modul in care acestia sunt tratati si informati sa se apropie de comportamentul bancilor occidentale. Din pacate in cazul BCR treburile nu stau chiar asa. Dincolo de stralucirea habsburgica a numelui de Erste, bancherul austriac iti papa din buzunar la fel de lacom ca si cel roman, modalitatea prin care o face fiind de obicei ciupeli marunte care inmultite cu un numar de clienti semnificativ aduce bani frumosi in conturile bancii.

Pe vremea cand eram in facultate, secretariatul a luat decizia sa se utilizeze pentru plata burselor carduri la BCR sucursala sectorului 6. Fiecare student a primit un card si lunar curgeau banii in contul respectiv. Frumos, elegant, civilizat. Ca sa nu te mai inghesui la usa secretariatului.

Dupa ce am terminat facultatea nu am mai utilizat cardul respectiv, folosind serviciile altei banci si chiar l-am ratacit pe undeva prin casa. La un moment dat, prin 2006 cred, primesc, atat eu cat si sotia, un telefon de la BCR cum ca ni s-au emis cardurile noi si sa venim sa le ridicam. Le-am zis ca nu doresc alt card si am cerut anularea lor. Deoarece nu au dorit sa faca operatiunile decat daca eram prezent personal, a fost necesar sa pierd jumatate de zi si sa merg la sucursala respectiva, sa declar cardul pierdut si sa le spun ca renunt la cardul nou. Sub indrumarea unui functionar bancar am completat un formular si la final, dupa vreo ora de discutii au taiat cardurile in fata mea , mi-au comunicat ca nici noi, nici banca nu mai avem obligatii unii fata de ceilalti si mi-am vazut de drum linistit.

Ulterior am mai utilizat serviciile BCR deschizand la alta sucursala cont curent pentru operatiunile firmei iar sotia a luat un credit. Am tot cerut extrase pe toate conturile detinute de mine sau de sotie si nu aparea nimic in neregula. Cu putin timp in urma, sotia a achitat creditul si a inchis contul respectiv, functionara de la ghiseu comunicandu-i cu aceasta ocazie ca are un cont in lei pe minus la sucursala sectorului 6. La fel si in cazul meu.

Mergand la sucursala respectiva ne-am lamurit ca era vorba de conturile asociate cardurilor care nu au mai fost inchise la momentul in care am renuntat la ele. Cert e ca din octombrie 2007 pentru conturile respective s-a introdus un comision si de atunci au inceput sa acumuleze sold negativ. I-am intrebat de ce nu mi s-a inchis si contul cand am renuntat la card, de ce nu mi-a aparut niciodata pe extrase contul respectiv, de ce nu am fost informat de modificarea comisioanelor la contul respectiv, de ce ma suna pentru tot felul de cacaturi, de la credite la oferte pentru firma, si nu ma suna niciodata sa-mi spuna “bai nene, vezi ca ti-a intrat un cont pe minus, baga si tu niste bani pe el sau inchide-l. Raspunsurile au variat de la ridicat din umeri la “sistemul informatic e de vina” sau , mai frumos la “nu lucram in perioada aia aici”. Un singur sfat bun mi-au dat : “daca doriti puteti face reclamatie”. Si am facut. Am solicitat conducerii raspunsuri la intrebarile de mai sus si inchiderea conturilor fara sa platesc soldul lor negativ. Din principiu. Si tot din principiu nu au raspuns nici in doua saptamani. E drept ca mi-au oferit o solutie pe moment, sa platesc 30 de lei ca sa faca o interogare la arhiva sa verifice cererea mea din 2006, pe care oricum , am completat-o tot la indicatiile lor :-) , urmand ca ei sa inchida contul dupa aceea.

Interesant e ca de atunci si alti fosti colegi au descoperit acelasi lucru, ca au conturi pe minus desi stiau ca au inchis cardul. Cert e ca la BRD, de exemplu, nu am avut aceasta problema desi am inchis si la ei un card si ma asteptam mai degraba sa apara probleme acolo, fiind management francez, decat la o banca, sa-i zicem, austriaca. Probabil ca s-au gandit ca fiind vorba de sume mici oamenii in general vor plati si in felul asta mai ciupesc cate ceva. Pacat ca in felul asta isi strica imaginea.

Stop numirilor politice

March 25th, 2009

In vartejul ultimelor stiri referitoare la imprumutul de la FMI, dividendele acordate de banci si eliminari de praguri la SIF-uri, risca sa treaca neobservata problema schimbarii presedintelui CEC, Radu Ghetea.

Pentru ca totul in tara asta se face conform “algoritmului politic”, in urma negocierilor de formare a guvernului PDL-PSD s-a stabilit ca functia de presedinte al CEC va reveni PSD. Indiferent de performantele presedintelui in functiune (intamplator chiar a miscat ceva, nu a luat salariu de pomana), el trebuie inlocuit cu “omul nostru”. In cazul de fata presedintele AVAS, Mircea Ursache,el insusi membru important al PSD, a declarat ca actualul presedinte al CEC va fi schimbat in urmatoarea perioada, iar cel mai potrivit pentru a-i lua locul este Enache Jiru, “deoarece el a mai condus banca”. Halal motiv.

Curtat la un moment dat de Gigi Becali pentru banca sa, Jiru este in prezent seful comisiei de selectie a administratorului Fondului Proprietatea, unde l-a inlocuit pe Sebastian Vladescu. Anterior a mai lucrat 8 luni in postura de presedinte al CEC, a mai fost director al Departamentului de Administrare a Rezervelor Internationale din cadrul BNR, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice si director general al MKB Romexterra Fond de Pensii, care s-a retras de pe piata. Nu contest eventualele sale calitati, dar inlocuirea lui Ghetea, unul dintre cei mai experimentati bancheri din Romania, prezent anterior in conducerea Bancorex si Alpha Bank si presedintele bancherilor din Romania este nejustificata profesional si chiar inoportuna in contextul crizei.

De altfel, cu riscul unui conflict deschis cu PSD, BNR a declarat public ca va avea ultimul cuvant in legatura cu schimbarea preconizata, fiind pentru prima data cand Banca Nationala intervine in caruselul numirilor pe criterii politice. Poate e timpul ca oamenii buni sa ramana la locurile lor, iar recompensarea membrilor de partid sa nu se mai faca prin numiri in posturi banoase din companiile controlate de stat, in conditiile in care acestea vor avea un cuvant greu de spus in contracararea efectelor crizei.

Bum sau fass?

March 11th, 2009

Proiectul CNVM privind obligativitatea ofertelor publice a inflamat saptamana trecuta activitatea de la BVB. Pe scurt, el prevedea ca persoanele care controleaza indirect peste 33% dintr-o companie listata sa fie obligate sa deruleze oferte publice de preluare. Printre cazurile vizate: Rompetrol Rafinare Constanta si Rompetrol Well Services, Zentiva si Ardaf. CNVM a invitat actionarii si conducerile in cauza sa se pronunte si a supus proiectul dezbaterii pana pe 19 martie. Optimistii deja vedeau zeci de milioane de euro curgand spre bursa dinspre actionarii majoritari iar cotatiile societatilor implicate au sarit si cu 15% intr-o zi, in conditiile in care preturile prognozate pentru oferte erau mai mari decat cele din piata.

Azi au inceput sa vina insa si comentariile la adresa proiectului. Din pacate, mai putin optimiste. Grupul Rompetrol considera ca adoptarea in forma actuala a propunerii CNVM privind detinerile directe si detinerile indirecte va avea un impact negativ si sustine, intr-un fel pe buna dreptate, ca noul actionar nu poate fi obligat sa faca oferte de preluare deoarece la momentul achizitiei legislatia din Romania nu prevedea asa ceva. Noua lege bazata pe proiectul CNVM ar fi valabila din momentul publicarii ei si nu s-ar aplica retroactiv. In concluzie Rompetrol Group nu are de gand sa faca vreo oferta de preluare la PTR sau RRC si a cerut prelungirea perioadei de dezbateri pentru a veni cu propuneri si amendamente.

Proiectul respectiv, initiat la presiunile unor fonduri de investitii si actionari minoritari afectati de scaderi, cat si pentru acordarea legislatiei romanesti in domeniu cu cea europeana, are sanse sa fie modificat si sa-si piarda din importanta. Daca legea se va aplica celor care ating detineri peste 33% dupa data publicarii acesteia va fi oricum un pas inainte, dar efectul ei imediat va fi aproape 0. Mai mult, daca piata va continua sa scada sau sa stagneze in urmatorul an tot mai multi actionari semnificativi vor putea probabil sa faca oferte publice de preluare la preturi mici.

Doar nesimtire

March 9th, 2009

Trecand in revista noutatile de pe site-ul BVB am remarcat convocatorul pentru AGA de la Azomures, mai precis doua puncte de pe ordinea de zi:

5. Aprobarea alocarii sumei de 4.350.000 lei in vederea premierii administratorilor societatii pentru activitatea depusa in ultimii 10 ani. Suma este cuprinsa in situatiile fianciare la 31.12.2008 sub forma de provizion. Suma va fi achitata esalonat functie de posibilitatile financiare ale societatii
6. Analizarea si aprobarea propunerii Consiliului de administratie privind repartizarea profitului net aferent anului financiar 2008 si anume ca suma sa ramina ca susa proprie de finantare.

Cele doua puncte de mai sus sunt echivalente cu un singur cuvant: NESIMTIRE.

De ce? Pai intr-un moment in care companiile locale producatoare de ingrasaminte se confrunta cu dificultati deoarece statul nu va subventiona achizitia de ingrasaminte, pretul la nivel international nu isi revine, lichiditatile sunt din ce in ce mai greu de pastrat iar perspectivele nu sunt deloc favorabile Azomures nu gaseste nimic mai bun de facut decat sa dea un milion de euro administratorilor drept prima pentru activitatea din ultimii ani. Si anume pentru ce mai exact? ca au fost de cateva ori aproape de faliment? ca au fost salvati doar de aprecieri providentiale ale preturilor pe pietele internationale?unde gasim meritul administratorilor mai sus?

In conditiile in care profitul din 2008 a fost intr-adevar excelent si nu se va mai regasi probabil in urmatorii ani, Azomures a iesit dupa jumatate de an de criza cu lichiditatile serios afectate, astfel incat nu prea isi mai permite sa acorde dividende actionarilor. In schimb va acorda, pe masura ce va avea bani, prima administratorilor.

Oare de ce situatia imi aduce aminte de bancile falimentare din State, salvate cu bani de la FED si care dadeau bonusuri de milioane sefilor ce le adusesera la sapa de lemn?

Raspunsul potrivit

February 11th, 2009

Cea mai buna solutie, in aceste vremuri tulburi, pe care o poate oferi o firma listata actionarilor sai, pentru pastrarea valorii detinerilor acestora, este obtinerea de profit si distribuirea lui echitabila intre necesitatile companiei si un dividend repartizat cu generozitate investitorilor. Un investitor care isi poate scoate dobanda bancara pe un an din dividend , avand garantia continuitatii afacerii si o prognoza favorabila chiar si in perioada aceasta de criza ramane fidel actiunii respective reducandu-se mult si influenta speculatorilor.

Preturile la care au ajuns companiile listate sunt foarte atractive in cazul in care ele reusesc sa isi conserve perspectivele de profit si in 2009 si in acelasi timp sa recompenseze actionarii din profiturile precedente.Altfel degeaba ai un PER de 4 daca esti cu un picior in groapa si te urmaresc creditorii.

Ieri, de exemplu, Santierul Naval Orsova a propus actionarilor distribuirea unui dividend brut pentru 2008 in valoare de 0,75 lei/actiune. In conditiile in care ieri actiunile SNO au inchis la 4.47 lei pe actiune randamentul dividendului ar fi echivalent cu dobanda bancara. Tinand cont ca, din cate stiu, au asigurate comenzi pentru cel putin un an, putem spune ca managementul a luat o decizie buna pentru investitori.

Ar trebui totusi sa mentionam ca la SNO este in derulare o oferta publica de vanzare prin care SIF3 incearca sa scape de circa 11% din emitent pentru a cobora sub pragul de 50% de la care sunt obligati sa faca oferta publica de preluare. Explicatia este urmatoarea: SIF 3 nu are cash-ul necesar pentru a prelua emitentul si in plus incearca sa faca rost de ceva lichiditati. De altfel si pretul la care incearca sa vanda este aproape dublu fata de cel din piata si anume 8,5 lei. In concluzie SIF 3 incearca sa dea o dubla lovitura : in primul rand isi acorda niste dividende semnificative care totalizeaza, la actuala participatie, 5,2 milioane lei si in al doilea rand creste atractivitatea emitentului pentru a reusi sa aduca pretul in piata cat mai aproape de 8,5 lei. Un aspect mai putin placut este lichiditatea relativ scazuta a acestui emitent.

Se contureaza astfel un tipar castigator pentru perioada urmatoare : companie medie (dar nu obligatoriu) profitabila(PER cat mai mic) si cu perspective de mentinere a profitului, avand actionar majoritar sau semnificativ in mare nevoie de lichiditati, eventual PAS.

Ridicarea pragului, ultima gaselnita la SIF Transilvania

February 4th, 2009

Trendul descendent pe care s-au inscris SIF-urile in ultima vreme ii impinge pe presedintii acestora sa caute tot felul de solutii pentru cresterea, sau macar stabilizarea cotatiilor. Dupa ce a vazut ca instantele de judecata tind sa incline balanta catre Cocor in procesele privind decizia de majorare a capitalului social, iar pretul actiunilor s-a prabusit iar cu circa 30%, conducerea SIF 3 a iesit cu o struto-camila la inaintare.

Mai precis convoaca o adunare generala extraordinara pentru data de 20 martie in convocatorul careia propune majorarea pragului de detinere de la 1% la 5%. O propunere buna, daca ne uitam la prabusirea cotatiilor SIF Moldova si SIF Oltenia, determinata de vanzarile unor firme suspectate ca ar fi depasit impreuna cu mult pragul de 5%. Partea mai proasta este ca SIF Transilvania are o istorie nu prea placuta legata de contestarea hotararilor AGEA, si mai mult decat atat, in felul asta nu se rezolva problema proceselor cu Cocor, ci doar se incearca crearea unei contraponderi fata de deciziile nefavorabile din instanta.

De ce spun ca e o struto-camila? Pentru ca, desi pragul de detinere creste de la 1% la 5%, drepturile de vot raman la maxim 1%. Practic desi ai 5% ai aceasi putere in luarea deciziilor ca si altcineva care are 1%. Ramane de vazut cum va primi piata aceasta propunere.

Acordurile cu FMI: un rau necesar sau doar un rau?

January 28th, 2009

Anuntul presedintelui Basescu cum ca Romania va incerca sa obtina un imprumut de la UE de 6-7 miliarde de euro pentru investitii in infrastructura si deblocarea creditarii, sub supravegherea FMI, a generat discutii aprinse, majoritatea opiniilor fiind favorabile. Lasand deoparte faptul ca Romania nu reuseste sa acceseze finantari nerambursabile de la UE pentru infrastructura datorita lacunelor din licitatiile lucrarilor, intereselor clientelei clasei politice, sau pur si simplu incompetentei, o intelegere cu UE si nu un imprumut de la FMI ar fi probabil mult mai avantajos.

Nu pot sa nu remarc declaratiile lui Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru Economie in 2001, care spune ca FMI face aceleasi greseli pe care le-a tot repetat de-a lungul istoriei sale, si anume, prin conditiile pe care le impune pentru imprumuturile sale ingreuneaza tentativele de revenire economica ale tarilor “ajutate”. Nu e exclus ca tarile care au beneficiat in trecut de imprumuturi si au reusit rambursarea acestora, sa fi putut reveni economic si in lipsa acestor imprumuturi. Asa cum spuneam intr-un articol anterior, criza vine intr-un moment potrivit pentru FMI care incepuse sa cam ramana fara clienti, dar sablonul economic pe care il promoveaza nu se poate potrivi pentru fiecare criza economica si orice tara cu probleme.

E drept ca un acord cu FMI este bine vazut de investitorii straini, dar cu toate acestea nici Ungaria si nici Ucraina nu par sa se simta mai bine dupa intelegerile cu FMI. In cazul nostru un acord cu UE ar fi mult mai lejer si mai lipsit de constrangeri. In plus i-ar da si lui Isarescu o gura de oxigen in sustinerea leului si ar reduce temerile investitorilor straini.

Petrom preconizeaza dividend mai mic pentru 2008

January 27th, 2009

Petrom inregistrase un profit net de 2,29 miliarde lei in primele noua luni ale anului, in crestere cu 48% fata de perioada similara din 2007, ceea ce dadea investitorilor speranta de a obtine  un dividend mai bun decat anul trecut. Din pacate insa, astazi compania a anuntat ca intentioneze sa inregistreze pe T4/2008 o serie de provizioane pentru eventualele daune platibile in urma litigiilor cu angajatii, aferente activitatilor de exploatare din Rusia sau datorate procesului de restructurare, avertizand astfel ca dividendul pe 2008 poate fi semnificativ redus fata de cel inregistrat in 2007.

Pentru 2007 Petrom a platit un dividend brut de 0,0191 lei/titlu, ceea ce ar insemna un randament bunicel de circa  10% la cotatia actuala. Vestea proasta e ca acel “semnificativ” din anuntul conducerii Petrom poate insemna orice : si 20% dar si 50%. Vestea buna e ca totusi vor da ceva dividende, mai ales in conditiile in care tocmai s-au inteles cu OMV pentru un imprumut.

Sunt curios cate companii vor face anunturi similare in perioada urmatoare, in incercarea de a pastra banii in companie in aceasta perioada de criza.

Din nou despre ofertele publice de preluare

January 23rd, 2009

…care ar trebui sa fie obligatorii si nu prea sunt. De ce ma leg iarasi de aceasta problema? Pentru ca aceste oferte, facute in momentul de fata, ar stabili un pret corect pentru preluarea catorva companii, mult mai mare decat cel din piata si ar oferi micilor actionari o gura de oxigen in conditiile crizei. Mai mult, deoarece situatia economica se inrautateste, cresc sansele ca actionarul majoritar sa scoata profitul din firma pe alte cai, astfel incat sa priveze restul actionarilor de rezultatele activitatii companiei si in felul acesta sa coboare cotatia bursiera pentru a reduce costurile unei eventuale preluari.

Astazi citeam ca Asociatia Investitorilor de pe Piata de Capital a cerut CNVM sa fie mai exigenta in cazul ofertelor publice de preluare obligatorii si sa urmareasca aplicarea prevederilor legale in domeniu. Situatiile sesizate, in care actionarul majoritar depaseste direct sau indirect unul din pragurile la care este obligat sa vina cu o oferta publica de preluare, sunt: Rompetrol Rafinare Constanta(RRC) si Rompetrol Well Services(PTR), SCT Bucuresti (SCTB), Dunapref Giurgiu (DGNA), Ardaf (ARDF), Remarul 16 Februarie, Zimtub, Comat, Retezat. As adauga eventual si Altur Slatina (ALT), deoarece daca s-a demonstrat legatura dintre firmele si intermediarii lui Chelu la SIF Oltenia, nu ar fi greu sa se arate ca si in cazul Altur acestia actioneaza concertat si depasesc pragul pentru oferta.

Ramane de vazut daca se va face ceva in directia asta. Oricum, macar si o singura decizie favorabila micilor actionari ar crea un precedent important si premisele respectarii pe viitor a drepturilor acestora cu mai multa strictete.

Dupa guvernul Razgandeanu vine guvernul Abramburici

January 21st, 2009

Dupa prestatiile “razgandite” ale lui Tariceanu avem “privilegiul” de a admira abrambureala de tip Boc-Geoana. Daca macar predecesorii lor luau o decizie si apoi, dupa ceva timp, se razgandeau, astia nici macar nu sunt in stare sa decida ce vor.

Publicata recent, prognoza Comisiei Europene pentru Romania preconiza un deficit bugetar de 7,5% pentru Romania in 2009, anuntand ca a facut evaluarea pe baza proiectului de buget depus de precedentul Guvern (nu de alta dar actualul guvern nici nu are proiect de buget clar inca). Imediat Basescu, “mentorul” lui “poloBoc”, a iesit cu declaratii sustinand ca acest deficit catastrofal poate deveni real in conditiile in care se vor aplica legile salarizarii deja votate (sustinute cu mare tambalau de PDL, PSD si Basescu), trasand practic drept sarcina primului ministru sa caute o scapare. Ministrul finantelor Constantin Pogea a spus, la randul lui, ca tinta de deficit de 2% ramane in picioare, printre masurile anticriza fiind si ajustarea salariilor bugetare.

Toate acestea in conditiile in care Ecaterina Andronescu declara ca “Sunt sanse 100% ca Educatia sa primeasca 6% din PIB si profesorii sa primeasca majorarile prevazute de lege”. Lasand la o parte ca la 100% nu prea vorbesti de sanse, mai ales ca profesor universitar, ci umbli cu certitudini, remarcam ca declaratiile se bat cap in cap.

Ce impresie lasi tu investitorilor cand in plina criza economica nu te hotarasti daca sa acorzi majorarile salariale sau sa tai din cheltuieli, daca nu stii ce masuri sa aplici si mai ales daca acele masuri se inscriu in linia programului cu care ai ajuns la guvernare.