Fara doar si poate actuala criza inseamna revenirea puternica in prim plan a controversatei institutii a Fondului Monetar International. De-a lungul istoriei sale FMI a oferit imprumuturi, in anumite conditii, tarilor aflate in dificultate economica. Multe dintre actualele tari emergente au beneficiat de asemenea imprumuturi dar boom-ul ultimilor ani si cresterea preturilor la materiile prime au dus la rambursarea anticipata a imprumuturilor iar FMI a devenit oarecum inutila. Zilele trecute insa, a aparut brusc posibilitatea implicarii FMI in rezolvarea unor probleme generate de criza internationala.
In ultimii ani sistemul bancar din Islanda a crescut foarte mult fara a fi sustinut de o crestere corespunzatoare a economiei, avand ambitia de a deveni un lider pe piata bancara europeana. Pe fondul crizei internationale, in ultimele saptamani, trei banci islandeze importante au intampinat greutati si au fost nationalizate. Guvernul islandez a preluat insa datorii mai mari decat putea achita. Problema este insa ca, datorita dimensiunii mici a pietei islandeze, bancile s-au dezvoltat pe plan extern iar printre deponenti se aflau si numerosi britanici. Datoriile mari inregistrate de banci au dus la inghetarea conturilor si astfel Islanda s-a trezit in plin scandal diplomatic cu Marea Britanie in momentul in care nu a mai fost capabila sa returneze banii englezilor. Bursa si moneda nationala s-au prabusit iar in incercarea de a face fata nevoilor de finantare se va apela la ajutorul FMI. In plus oficiali ai tarii au ajuns de luni la Moscova pentru a trata un eventual imprumut.
Ungaria, aflata de mai mult timp intr-o situatie economica dificila, a anuntat si ea ca ar putea solicita sprijin financiar din partea FMI. Asta in conditiile prabusirii burselor, a monedei nationale si a inghetarii pietei de obligatiuni guvernamentale. Imediat, oficialii FMI au precizat ca sunt gata sa acorde asistenta tehnica si sa negocieze termenii unei posibile asistente financiare.
FMI are deci ocazia sa revina puternic in pozitia de creditor al economiilor nationale. As remarca cu oarecare dezamagire cum se alege praful de solidaritatea Europeana in momentele de criza. Franta, Anglia, Germania gasesc sute de miliarde de euro pentru a sprijini bancile nationale dar nu acorda imprumuturi sau pasuiri Islandei in valoare de cateva miliarde de euro. Tari ca Ungaria si Islanda trebuie sa apeleze la FMI pentru ca nu au efectiv la indemana alta solutie de finantare. E o lectie pe care ar fi bine sa ne-o aducem aminte chiar si atunci cand vom fi a 10a putere economica a Uniunii asa cum viseaza Vosganian 
.
FMI si WB (Banca Mondiala) sunt niste institutii ciudate, care, in timp, au oferit credite “avantajoase” unui mare numar de state in curs de dezvoltare, conditionandu-le insa, de fiecare data, de adoptarea unor masuri macroeconomice, considerate necesare pentru ameliorarea situatiei statului imprumutat.
De multe ori aceste masuri s-au dovedit inutile, sau chiar daunatoare, o serie de tari ca Mexic, Bulgaria, Argentina, Brazilia, Uruguay ajungand, practic, in incetare de plati, (si) datorita urmarii “prescriptiilor” FMI!
Daca ne gandim bine, nici in cazul Romaniei masurile impuse de Fond n-au fost o fericire, lovindu-i, in primul rand, pe cei mai saraci locuitori, adica pe cei care, oficial, trebuia sa fie beneficiarii principali ai creditelor!!
Asa ca, sa ne amintim propria istorie recenta, si sa fugim ca de naiba de situatia in care ar trebui sa mai apelam la cele doua institutii!!