Archive for October, 2008

Adunate peste week-end

Sunday, October 19th, 2008

In cursul zilei de vineri sau al week-endului s-au strans cateva stiri care merita comentate.

Ca influenta asupra investitorilor la bursa as pune pe primul loc incurcatura de la SIF 3, unde Curtea de Apel Brasov a anulat majorarea de capital derulata anul trecut , dand astfel castig de cauza grupului Cocor-Stoica Daniel, contestatarii majorarii, care anterior pierdusera la toate infatisarile. SIF 3 a anuntat imediat ca va face recurs. Indiferent de ce se intampla, perpetuarea incertitudinii va avea efecte negative asupra imaginii societatii. De aceea cel mai rau deznodamant al evenimentelor ar fi lipsa unui deznodamant, in sensul mentinerii circului de procese, apeluri, recursuri , anulari si anulari de anulari. Chiar si in cazul anularii majorarii, tinand cont ca actiunile au fost deja preluate de investitori de la registru, cea mai probabila solutie este cea a reducerii numarului de actiuni la un moment dat, cu echivalentul majorarii anterioare. Practic toti cei care au la o anumita data doua actiuni SIF 3, in ziua urmatoare vor avea o actiune. In felul acesta procentul detinut se conserva, ca si proportia de dividende cuvenite si efectele sunt foarte mici (mai mult psihologice).

Asa cum precizam intr-o postare anterioara leul continua sa se aprecieze pe piata valutara, vineri ajungand in zona 3,67-3,68. Poate ar fi de urmarit in perioada urmatoare de catre cei care vor sa cumpere euro la preturi convenabile. In acelasi timp dobanzile overnight au crescut si pana la 80% pe an. Mai multe puteti citi in articolul din ZF, unde aflam si ca mari banci de afara au mizat pe deprecierea leului si au cam dat rateuri.

Largi spatii in presa financiare sunt rezervate si stoparii acordarii de credite in franci elvetieni. Una din monedele favorite de creditare datorita stabilitatii ei, francul elvetian s-a dovedit o sabie cu doua taisuri. Moneda de refugiu pe timp de criza, francul s-a apreciat destul de mult in ultima vreme. De asemeni schimbarea leilor in franci elvetieni presupune sa se tina cont si de cursul leu-euro si de cursul euro-franc ceea ce creste riscul de volatilitate. In plus BNR a modificat normele de creditare micsorand posibilitatea de a obtine credite mari in franci elvetieni. Asa ca Raiffeisen, Volksbank si Banca Romaneasca renunta la acordarea de credite in franci elvetieni, orientandu-si clientii catre euro sau lei.

O stire mai proasta vine de la Julius Baer, probabil cel mai important fond de investitii prezent la noi in tara, care s-a redus participatia la Biofarm , scazand sub 5%, pragul de la care este obligat sa anunte tranzactiile. Partea interesanta este ca nu am gasit nicaieri raportate tranzactiile fondului cu BIO, desi ar fi trebuit sa anunte pana acum. De ce este o veste proasta? Pentru ca Julius a detinut participatii importante, cumparand actiuni chiar si in aceasta primavara, iar o eventuala intrare puternica la vanzare ar putea sa duca cotatia si mai jos. Fondul detine participatii importante la SIF-uri, Petrom, Impact, Dafora, Rompetrol Rafinare precum si la BRD si Banca Transilvania, insa incepand de la finalul anului trecut a mai lichidat din actiunile bancare. Dupa ce in prima jumatate a anului a fost destul de putin activ pe piata bursiera, Julius Baer ar putea destabiliza cotatiile daca ar decide sa vanda masiv din participatii. Deja exista posibilitatea, desi nu a fost confirmata prin raportari pe bursa, ca fondul sa fie cel care vinde de ceva vreme la Impact si Petrom, unde volumele mari tranzactionate restrang lista posibililor vanzatori la doar cateva nume.

Incotro merge cursul?

Thursday, October 16th, 2008

In ultimele saptamani cursul euro - leu a inregistrat o volatilitate crescuta pe fondul turbulentelor internationale dar si a unor incercari speculative, asa cum a lasat sa se inteleaga guvernatorul Mugur Isarescu. De la 3,5-3,6 lei/euro cursul a urcat brusc la inceputul lui octombrie pana aproape de 4 lei pentru un euro. BNR a intervenit readucand cursul catre 3,75 , actionand la un moment dat direct in piata. Asta in conditiile in care alte monede ale tarilor emergente au consemnat scaderi consistente.

Zilele acestea dobanzile la lei pe piata interbancara au consemnat o crestere record ajungand pana la 30%. Potrivit analistilor cererea din partea bancilor nu este semnificativa, ponderea cea mai mare avand-o necesitatile speculatorilor straini pe curs. Tinand cont ca cererea de lei va creste pe finalul lunii pentru efectuarea unor plati la bugetul de stat e posibil ca dobanzile sa continue sa creasca.

Cumuland evenimentele de mai sus se ajunge la concluzia ca, la un moment dat, cand monedele emergente se depreciau, jucatori de pe piata valutara au incercat sa speculeze leul. Concret s-au imprumutat in lei, pe care i-au vandut in piata pentru a determina o prabusire a cursului iar ulterior sa marcheze castigul si sa returneze banii imprumutati. La fel s-a intamplat, de exemplu, si in Ungaria unde forintul s-a depreciat semnificativ insa acolo situatia economica este precara, increderea lipseste iar disponibilitatile in euro sunt reduse dand putine parghii autoritatilor. Pe piata noastra BNR a stopat actiunea intervenind in piata si absorbind leii. Isarescu sublinia ca a observat anomalii si ca BNR s-a afisat in piata pentru a verifica cotatiile. Cert e ca pentru a putea imprima o miscare puternica cursului speculatorii au nevoie de sume mari de lei iar lipsa leilor duce la cresterea dobanzilor si ii impiedica sa isi duca la capat speculatia. Cel mai probabil, in lipsa unor evenimente importante, in perioada urmatoare leul se va aprecia, deoarece exista pozitii de sute de milioane de euro care vor trebui lichidate de catre speculatori. Multe dintre ele in pierdere. Partea proasta este ca dobanzile la creditele in lei vor creste, deci vor fi rate mai mari de platit.

Vin cresterile electorale de salarii

Wednesday, October 15th, 2008

Ieri Curtea Constitutionala a decis ca legea privind majorarea salariilor profesorilor cu 50% este constitutionala. Doar promulgarea legii de catre presedinte mai sta in calea aplicarii ei, iar presiunea sindicatelor se mentine constanta amenintand cu proteste in strada in eventualitatea in care guvernul sau presedintele se vor opune cresterii salariilor. De partea cealalta guvernul sustine ca o asemenea crestere este imposibil de sustinut si va duce la criza.

Privind din perspectiva profesorilor cresterea poate fi considerata justificata, atat timp cat ani de-a randul s-au luptat cu guvernele pentru cresteri modice, iar invatamantul ramanea mereu codas la alocarea bugetelor. Daca Armata primeste, Justitia primeste, Politia primeste, noi de ce sa nu primim, au gandit probabil profesorii. Totusi 50% este foarte mult in conditiile actuale. Si nu neaparat pentru ca primesc sute de mii de profesori aceasta majorare salariala. Ci pentru ca, logic, si ceilalti bugetari vor solicita aceeasi crestere. Vor fi dati bani si la medici(asta nu inseamna ca nu merita la ce salrii mici au) si la intreg aparatul administrativ. Iar majoritatea banilor se vor duce in consum, consum care nu va putea fi sustinut de productia locala si se va apela la importuri care vor afecta balanta comerciala. Leul se va deprecia iar inflatia va creste, iar la anul bugetarii vor realiza din nou ca nu le ajung banii.

Dupa ce te lauzi ca prim ministru, respectiv ministru de finante, ca economia duduie e greu sa refuzi majorarile de salarii. Daca s-ar fi procedat cu tact, tinand cont de cresterea economica si inflatie, si s-ar fi propus de la inceput o crestere de maxim 15-20% nu cred ca profesorii ar fi fost impotriva. Dar acum dupa ce s-a fluturat varianta cu 50% nimeni nu e nebun sa considere ca sindicatele vor accepta mai putin, indiferent care vor fi consecintele.

As fi vrut sa vad un prim ministru care sa iasa in fata si sa spuna : situatia economica se poate inrautati asa ca trebuie sa luam masuri. Vom reduce salariile membrilor guvernului, ca in Irlanda, vom reduce bugetele pentru parlamentari, vom face mai transparente licitatiile pentru achizitii efectuate de Armata, Politie, agentii guvernamentale etc. in scopul scaderii preturilor. Vom creste decent salariile in sectorul bugetar , acordand mai mult celor care castiga mai putin. Vom pune plafoane salariale pentru angajatii de la stat. Vom stabili criterii de evaluare a activitatii in invatamant, sanatate, administratie astfel incat angajatii care isi fac treaba foarte bine sa poata castiga nu cu 50% mai mult ci chiar si 100% mai mult, dar cei care incalzesc scaunele degeaba sa nu primeasca deloc bani in plus. Vom simplifica birocratia si vom elimina cozile de la ghisee. Implicit vor fi mai putini functionari publici si mai bine pregatiti care vor primi mai multi bani. Asta pentru ca nu e normal ca in sectorul public sa se castige mai bine decat in sectorul privat. Ce motivatie ar avea oamenii sa treaca in sectorul privat unde se produc banii pentru bugetul de stat daca in sectorul public se poate trai asa bine?

Dar probabil ca nu voi vedea prea curand asa ceva.

Rolul FMI in actuala criza

Tuesday, October 14th, 2008

Fara doar si poate actuala criza inseamna revenirea puternica in prim plan a controversatei institutii a Fondului Monetar International. De-a lungul istoriei sale FMI a oferit imprumuturi, in anumite conditii, tarilor aflate in dificultate economica. Multe dintre actualele tari emergente au beneficiat de asemenea imprumuturi dar boom-ul ultimilor ani si cresterea preturilor la materiile prime au dus la rambursarea anticipata a imprumuturilor iar FMI a devenit oarecum inutila. Zilele trecute insa, a aparut brusc posibilitatea implicarii FMI in rezolvarea unor probleme generate de criza internationala.

In ultimii ani sistemul bancar din Islanda a crescut foarte mult fara a fi sustinut de o crestere corespunzatoare a economiei, avand ambitia de a deveni un lider pe piata bancara europeana. Pe fondul crizei internationale, in ultimele saptamani, trei banci islandeze importante au intampinat greutati si au fost nationalizate. Guvernul islandez a preluat insa datorii mai mari decat putea achita. Problema este insa ca, datorita dimensiunii mici a pietei islandeze, bancile s-au dezvoltat pe plan extern iar printre deponenti se aflau si numerosi britanici. Datoriile mari inregistrate de banci au dus la inghetarea conturilor si astfel Islanda s-a trezit in plin scandal diplomatic cu Marea Britanie in momentul in care nu a mai fost capabila sa returneze banii englezilor. Bursa si moneda nationala s-au prabusit iar in incercarea de a face fata nevoilor de finantare se va apela la ajutorul FMI. In plus oficiali ai tarii au ajuns de luni la Moscova pentru a trata un eventual imprumut.

Ungaria, aflata de mai mult timp intr-o situatie economica dificila, a anuntat si ea ca ar putea solicita sprijin financiar din partea FMI. Asta in conditiile prabusirii burselor, a monedei nationale si a inghetarii pietei de obligatiuni guvernamentale. Imediat, oficialii FMI au precizat ca sunt gata sa acorde asistenta tehnica si sa negocieze termenii unei posibile asistente financiare.

FMI are deci ocazia sa revina puternic in pozitia de creditor al economiilor nationale. As remarca cu oarecare dezamagire cum se alege praful de solidaritatea Europeana in momentele de criza. Franta, Anglia, Germania gasesc sute de miliarde de euro pentru a sprijini bancile nationale dar nu acorda imprumuturi sau pasuiri Islandei in valoare de cateva miliarde de euro. Tari ca Ungaria si Islanda trebuie sa apeleze la FMI pentru ca nu au efectiv la indemana alta solutie de finantare. E o lectie pe care ar fi bine sa ne-o aducem aminte chiar si atunci cand vom fi a 10a putere economica a Uniunii asa cum viseaza Vosganian :-) .

Prima zi de revenire

Monday, October 13th, 2008

Dupa o saptamana cu adevarat neagra culminand cu ziua de vineri cand in doar un minut de tranzactionare (de fapt de fixing) multe din actiunile importante au inchis pe minimul posibil, ieri a venit si o prima zi de cresteri consistente. Transelectrica , Transgaz sau SSIF Broker Cluj sunt doar cateva care au inchis pe maximul de 15% posibil. A fost urmarea declaratiilor aparute in week-end si actiunilor convenite de catre sefii de finante din cele mai importante tari ale lumii, care au aratat disponibilitatea acestora de a lua orice masura necesara pentru cresterea lichiditatii interbancare.

Britanicii intervin cu 46 miliarde de euro pentru sprijinirea Royal Bank of Scotland, Lloyds TSB si HBOS, guvernul german va utiliza 100 de miliarde pentru achizitia de actiuni ale bancilor cu probleme iar Sarkozy a subliniat la fiecare ocazie ca nu va lasa nici o banca franceza sa se prabuseasca. Partea buna este ca guvernele europene au realizat cat de grava este situatia. Partea proasta e ca situatia este intr-adevar foarte grava. Probabil ca injectiile de capital vor pune din nou in miscare banii intre banci iar riscul unui colaps cauzat de lipsa de lichiditate va scade semnificativ. Dar va dura mult pana cand acesti bani vor fi din nou imprumutati convenabil companiilor pentru dezvoltare. Iar intre timp dobanzile raman mari , costurile de finantare vor creste iar falimentele vor incepe sa curga. Poate ca, asa cum sugereaza autoritatile ce a fost mai greu a trecut , dar curatarea economiilor de-abia incepe, iar efectele se vor vedea mai mult timp.

Pe plan local sa iei un credit de la banca a devenit foarte greu, iar conditiile impuse sunt prohibitive. Multe banci locale nu isi mai permit sa imprumute de la banca mama fie datorita greutatilor intampinate de acestea, fie a dobanzilor mari. Asta nu e neaparat rau. Ne trebuie o baza de capital locala, obtinuta prin cresterea reala a economisirii, ca sursa a creditarii viitoare si nu imprumuturi la dobanzi mari din exterior.

Cateva stiri care mi-au mai atras atentia, precum posibilitatea ca Islanda si Ungaria sa ceara sprijinul FMI si discursul de ieri al lui Isarescu as vrea sa le tratez mai pe larg in cateva postari ulterioare.

Am facut-o si pe asta

Wednesday, October 8th, 2008

Pentru prima data in istoria BVB sedinta de tranzactionare a fost inchisa datorita scaderilor puternice de pe principalele titluri. Petrom, Transelectrica, SIF-urile, BRD inregistrau scaderi de aproximativ 15% la 11:08 , moment in care s-a luat decizia opririi activitatii bursiere. Brokerii sustin ca tot mai multi investitori incearca sa-si lichideze portofoliile pentru a recupera macar o parte din banii plasati. Situatia internationala critica si eventualele efecte pe plan intern a dus la o panica generalizata iar cine s-ar uita la piata noastra ar spune ca economia e prag de colaps.

Ce e interesant e ca nimic deosebit nu s-a intamplat la noi in ograda. Nici macar o companie importanta de pe bursa nu a intampinat probleme financiare grave. Nici o banca locala nu a solicitat sprijin iar rezervele pastrate la BNR de fiecare din bancile de top ajung si la sume de peste 1 miliard de euro. Mai mult decat suficient tinand cont de dimensiunile reduse ale pietei bancare romanesti. In plus si BNR a precizat ca in caz de nevoie va prelua modelul bancilor centrale europene si va sprijini orice banca cu probleme. Si daca nimic nu a mers deocamdata rau si noi mergem din minim in minim cu 14% pe zi, ce ne asteptam sa se intample cand intr-adevar vreo companie va da faliment?

La fel de interesant este ca multe din companii se apropie de niveluri la care dividendul inregistrat anul acesta este egal ca procent din pretul actual cu echivalentul dobanzii de la banca. De exemplu SIF4 la un pret de 0.66 lei inregistrat la oprirea sedintei bursiere, a acordat anul acesta 0.07 lei dividend brut. Daca scaderile vor continua tot mai multi emitenti listati vor ajunge in aceasta situatie. Intrebarea care se pune este care va fi punctul la care investitorii vor considera ca merita sa infrunte panica si riscurile pentru a achizitiona actiuni datorita rentabilitatii dividendului.