Archive for November, 2008

Sectorul auto in deriva

Wednesday, November 12th, 2008

Spuneam intr-o postare anterioara ca Dacia recurge in aceasta perioada la opriri ale productiei pentru a corela stocurile cu oferta de pe piata. Se preconizau 3 opriri de cate 2 zile, dintre care una deja a avut loc. Iata ca situatia se complica si Dacia va opri productia intre 20 noiembrie si 7 decembrie, din aceleasi motive. Vicepresedintele Dacia, Constantin Stroe, nu isi face probleme pentru anul care tocmai se termina dar vede situatia complicandu-se in anul urmator.

Industria auto era vazuta drept unul din motoarele cresterii economice si a exporturilor. In ultimii ani a existat un adevarat boom al acestui sector si al investitiilor straine in domeniu. Criza internationala, scaderea masiva a pietei auto in tarile occidentale, mergand pana la 40%, pare sa puna punct evolutiei pozitive. In plus cererea locala a scazut foarte mult pe fondul cresterii importurilor de masini second hand. Peste 200 000 de oameni angajati in domeniu stau cu sabia disponibilizarilor deasupra capului. Nu spun ca eliminarea taxelor pentru masinile second hand aduse de afara a fost un lucru rau sau ca toti si-ar fi luat Logan-uri, dar efectul asupra industriei autohtone este considerabil.

Pe bursa exista o serie intreaga de emitenti conectati direct la pulsul pietei auto : Compa Sibiu, Altur Slatina, Mefin Sinaia, Componente Auto Topoloveni, Automobile Craiova etc., iar dintre acestia multi deja nu se descurca prea bine. In plus, unele SIF-uri detin participatii importante la companiile cu activitate in domeniu. Intrebarea e, daca afacerile pot sa le mearga mai prost, la bursa, in urma scaderilor masive deja inregistrate, mai au unde sa scada?

Bani pentru iesirea din criza

Monday, November 10th, 2008

Pe masura ce criza financiara mondiala inainteaza iar falimentele se tin lant intrebarea care se pune este unde se vor gasi resursele necesare finantarii bancilor si companiilor aflate in dificultate. Raspunsul ar putea veni de la principalii castigatori ai perioadei anterioare de boom, tarile arabe, Rusia si China.

La sfarsitul lunii trecute de exemplu, Libia a anuntat ca va investi zeci de miliarde de dolari pe pietele europene si americane, profitand de preturile mici, cea mai rasunatoare interventie fiind cumpararea unei participatii la Unicredit, actiune care a adus stabilitate in cotatia bancii. Banii din petrol, obtinuti din Occident, se intorc astfel investiti in companii de pe aceleasi piete. Tot catre producatorii de petrol si-a indreptat atentia si premierul britanic Gordon Brown care a insistat pe langa Arabia Saudita sa contribuie la un fond in cadrul FMI, destinat tarilor emergente aflate in dificultate. De altfel , fonduri de investitii din zona Golfului au tot achizitionat participatii la diferite companii din SUA, Europa si Asia de la inceputul crizei.

Un alt jucator important care a strans rezerve de valuta din vanzarea de materii prime este Rusia. Rusia si-a revenit economic, a asigurat prosperitatea unei parti importante a populatiei pe care o vedem in vacante prin intreaga Europa sau la licitatii de obiecte de arta, si-a refacut armata si prestigiul. Rezervele de peste 700 de miliarde de dolari ii confereau siguranta si un rol important pe scena mondiala. Insa conflictul din Georgia, urmat de retragerea investitorilor straini si accentuarea crizei mondiale a dus la o intorsatura mai putin placuta a lucrurilor. Rusii au fost nevoiti sa cheltuie sume imense pentru sustinerea rublei si imprumuturi acordate bancilor in dificultate. Piata imobiliara si cea bursiera se prabusesc la fel ca peste tot. Cu toate acestea isi permit sa ofere imprumuturi tarilor aflate in nevoie disperata de lichiditati, precum Islanda. Totul depinde de cat mai dureaza criza si cat va scade cererea de resurse din partea economiilor dezvoltate.

De departe insa, detinatoarea celei mai mari rezerve valutare din lume este China, autoarea unor cresteri economice fabuloase in ultimii ani si a unor excedente record. 1,9 mii de miliarde de dolari pot fi un argument pentru o pozitie de frunte pe scena mondiala. E adevarat, lipsa de materii prime si scaderea cererii pentru produsele sale vor duce la reducerea cresterii economice. Deja supraincalzita economia chineza va avea parte de ceva racoare, care se poate dovedi benefica, numai sa nu duca la guturai. In plus interesul Chinei, tinand cont si de aceasta rezerva uriasa, este ca moneda americana, si implicit economia acesteia, sa reziste.

Am lasat la urma un actor important, poate cel mai important in contextul actual. Mai putin statele arabe, dar mai ales Rusia sau China pot nutri ambitii de a extrage maximum de rezultate, economice si politice, de pe urma crizei dar detinatorul robinetului de dolari este unul singur: SUA. Deciziile SUA au implicatii directe asupra valorii rezervelor valutare internationale iar daca tarile de mai sus doresc ca averea lor sa mai insemne ceva atunci vor trebui sa sprijine revenirea financiara a americanilor.

Povestea cu ARDAF

Sunday, November 9th, 2008

Am considerat evolutia din ultima vreme de la ARDAF suficient de interesanta pentru a spune cateva lucruri despre ea.

Personal am actiuni la ARDAF de ceva timp, cateodata mai multe, cateodata mai putine. Am cumparat destul de multe la o majorare la liber, inca de pe vremea lui Tender, si de atunci am pastrat mereu in portofoliu cate ceva. Compania in sine a mers cam prost, jecmanita serios pe vremea lui Tender, preluata apoi de PPF Investments, fond controlat de miliardarul ceh Petr Kellner, cam in acelasi timp cu RAI Asigurari. Cehii au dat vreo 40 milioane de euro si au mai bagat cateva milioane pe parcurs in incercarea de a reface brandul dupa mizeria lasata de Tender. Rezultatele au aparut si nu prea, in sensul ca au inca pierderi serioase, dar datorita unei politici agresive de vanzari (ramane de vazut cat a fost de buna la finalul anului), au revenit in topul asiguratorilor cu prime brute subscrise de 285 milioane lei la 9 luni, in crestere cu 253% fata de anul trecut si despagubiri brute de 126 milioane lei.

Partea interesanta vine acum. La nivel european, anul trecut, a fost creat holdingul Generali PPF, pentru a reuni operatiunile din Europa Centrala si de Est ale grupurilor Generali si PPF. Grupul mai detine in Romania Generali Asigurari si recent Consiliul Concurentei a autorizat preluarea Ardaf si RAI de catre Generali PPF. Pretul : aproximativ 80 de milioane de euro. Un profit bunicel de cel putin 20 milioane euro pentru PPF Investments. Considerand ca partea corespunzatoare ARDAF e de circa 70 de milioane, aceasta tranzactie, considerata oarecum in cadrul grupului, ar plasa valoarea societatii de asigurare undeva aproape de 100 de milioane euro. Capitalizarea bursiera actuala : aproximativ 14 milioane euro. Principala intrebare care se pune: va fi obligata Generali PPF sa faca o oferta publica de preluare? Pentru ca atunci diferenta dintre pretul actual si pretul din oferta ar fi imensa.

De aceasta parere sunt doua fonduri de investitii, Clairmont Holdings si Leo Overseas, actionari minoritari cu circa 7%, care au solicitat Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare sa intervina in vederea blocarii majorarii de capital derulate in prezent de ARDAF si obligarea Generali PPF sa deruleze oferta publica de preluare. Aflate probabil intr-o situatie mai grea, cele doua fonduri incearca sa forteze mana actionarului majoritar pentru a se retrage cu profit din investitie intr-un moment dificil pe plan international. Iar majorarea actuala se face la 0,1 lei mult peste cotatia din piata, oferind Generali PPF ocazia sa-si sporeasca procentul detinut. Personal, nu m-ar deranja nici sa realizeze majorarea si apoi sa faca oferta publica de preluare, pentru ca actiunile pot sa le cumpar mai ieftin din piata decat le-as lua la majorare … numai sa o faca pana la urma.

O situatie asemanatoare regasim si la ALTUR Slatina. Aici Catalin Chelu este banuit de CNVM( din ciclul “afla si barbatul ce stie tot satul” :-) ) ca detine prin intermediul mai multor firme sau interpusi peste limita de la care este nevoit sa faca o oferta publica de preluare. CNVM a declansat o ancheta in acest sens. O eventuala oferta publica ar fi destul de avantajoasa pentru ceilalti actionari, in conditiile in care Revan Com si Mecanica Rotes au cumparat la peste 0,1 lei pe actiune iar pretul actual se situeaza pe la 0,02.

Ca si in cazul ARDAF, ar fi probabil singura posibilitate a minoritarilor de a iesi satisfacator din jocul diverselor grupuri de interese, si sa paraseasca actionariatul unor companii fara mari perspective in viitorul apropiat.

Unde-s banii? Care bani?

Friday, November 7th, 2008

Ieri am citit un articol care m-a lasat fara cuvinte. AIG ar fi cheltuit toti banii primiti ca ajutor de la banca centrala americana si e posibil sa ceara altii. Ca doar e super oferta. Culmea e ca nu prea pot sa justifice cum s-a topit o mare parte din cele 123 miliarde de dolari practic intr-o luna (ca fapt divers de peste 3 ori mai mult decat rezerva valutara a Romaniei). Justificarile merg de la pierderi anterioare mai mari decat cele raportate si care nu apareau in registrele contabile, pana la reevaluari de contracte cu instrumente derivate. Dar nu a fost facut public pana acum modul concret in care s-au cheltuit acesti bani.

Problema principala nu era daca AIG dadea faliment. Desigur ar fi un soc la nivel mondial, nu numai la nivelul pietelor americane. Problema ar fi daca AIG ar da faliment dupa ce statul a facut tot ce a putut pentru a o salva si a pompat 123 miliarde de euro (poate si mai mult) intr-o gaura neagra. Asta ar arata o eroare imensa in strategia de a ajuta financiar principalele companii americane, iar cei 700 de miliarde de dolari alocati de guvern se vor dovedi insuficienti. La urma urmei daca 123 miliarde de dolari nu au putut sa ajute doar AIG, cum vor putea 700 de miliarde sa ajute un intreg sistem.

Criza economica poate ajunge si in Romania

Wednesday, November 5th, 2008

Desi criza financiara ne-a atins destul de putin, recesiunea economica ce se profileaza in vest e posibil sa ne afecteze ceva mai mult. Si, colac peste pupaza, suntem in stare sa o transformam intr-o criza adevarata prin masurile electorale de marire a salariilor.

Ce s-a intamplat in ultimele saptamani este ingrijorator. O serie de firme , inclusiv unele listate la bursa au anuntat intreruperi ale activitatii sau disponibilizari de personal. Asta in conditiile in care pana de curand ne plangeam de criza fortei de munca. Ministrul muncii, Mariana Campeanu sustine ca tocmai deficitul de personal din piata va absorbi disponibilizarile si se arata optimista. Totusi multi dintre cei disponibilizati sunt specializati pe anumite activitati si le va fi greu sa se reprofileze. Iar reconversia profesionala pentru angajatii romani trecuti de o anumita varsta e o gluma buna.

In primul rand s-a vorbit despre intreruperile de productie de la Dacia, unul din motoarele revenirii exporturilor romanesti, cauzate dupa spusele reprezentantilor companiei de scaderea cererii de automobile la nivel mondial. Productia va fi intrerupta de inca doua ori :13 -14 noiembrie si 20 - 21 noiembrie dupa ce la finalul lui octombrie a mai fost sistata doua zile. Deocamdata situatia nu e critica dar devine ingrijoratoare, mai ales in conditiile in care prin uzinele Renault din Franta umbla zvon de disponibilizari.

La Iasi autoritatile locale anunta ca din datele pe care le au disponibilizarile pot ajunge si la 2300 de persoane, principalele vizate fiind firmele de textile. La Cluj deja au fost lasati pe drumuri 2000 de angajati iar pana la sfarsitul anului probabil li se vor mai adauga 2000 de someri pe fondul reducerii comenzilor din partea partenerilor externi. Afectate sunt mai ales firmele producatoare de materiale din hartie si carton.

La Galati, reducerea comenzilor catre ArcelorMittal la nivel mondial au afectat puternic firmele partenere din judet care vor fi nevoite deja sa disponibilizeze peste 600 de persoane, piata muncii locala nefiind in stare sa absoarba forta de munca. Industria siderurgica, in general, pare sub presiune. Mechel Targoviste, listata la BVB la categoria a 2a, a trimis 3000 de angajati in somaj tehnic.

O alta companie listata la BVB, Comelf Bistrita, producator de masini si utilaje, va disponibiliza 100 de angajati datorita scaderii comenzilor.

In mod normal perioada urmatoare va permite o reasezare a salariilor, a angajatilor dupa competente, o crestere a eficientei si productivitatii. Si, pentru companiile care vor supravietui, probabil o crestere a cotei de piata. Problema este ca nu cumva aceste disponibilizari sa se inmulteasca iar dupa ele sa vina si falimentele. Iar daca veniturile din sectorul privat vor scade iar salariile din sectorul public vor creste, asa cum se prefigureaza, vom putea face un fructuos schimb de experienta cu vecinii nostri unguri.

44

Wednesday, November 5th, 2008

Barack Obama a devenit cel de-al 44-lea presedinte al SUA si, in acelasi timp, primul presedinte american de culoare. Acum trebuie ca schimbarea de atitudine anuntata de Obama sa fie si pusa in practica, mai ales in domeniul economic vazut drept principala sursa de ingrijorare de catre votantii americani. Agenda noului presedinte cuprinde puncte importante printre care revenirea economica, retragerea trupelor de pe fronturile din Afganistan si Irak, impunerea unei noi imagini favorabile a SUA in lume. Americanii au asteptari mari, pe masura promisiunilor, iar Obama va trebui sa se miste repede.Din fericire se pare ca va avea o larga majoritate democrata in legislativul american.

Pe masura ce scrutinul inainta, bursele americane si asiatice se mentineau pe crestere si atingeau noi maxime aratandu-se favorabile finalizarii procesului electoral, care elimina unele incertitudini de ordin politic. Ramane de vazut daca se va marca profitul pe stire sau impactul pozitiv va mai dura cateva zile.

In alta ordine de idei ma intreb ce va face Basescu care e obisnuit sa discute cu un “licurici” si se va trezi in fata cu un negru :-) . Pana una alta, republicanii ne-au adus in NATO, sa vedem ce vor face si democratii pentru noi.

Cu asta inchei paranteza deschisa ieri, referitoare la alegerile americane si ma voi intoarce la aspectele legate de bursa noastra cea de toate zilele.

Alegerile la americani

Tuesday, November 4th, 2008

Parasesc putin sfera pietelor bursiere pentru a ma referi la alegerile prezidentiale din SUA. De fapt e greu de spus ca alegerile nu au legatura cu evolutia de pe burse. Dimpotriva, au o importanta covarsitoare.

Candidatii sunt democratul Barack Obama si republicanul John McCain iar lumea afacerilor si-a stabilit de multa vreme favoritul. Daca ne uitam la principalii contribuitori in lista lui Obama observam nume precum Google, Microsoft iar Warren Buffet a iesit public pentru a-si arata sustinerea fata de candidatul democrat. Din sectorul financiar Goldman Sachs, Citigroup, JPMorgan au sustinut financiar mai puternic tot pe Obama. De altfel, democratii au fost priviti mereu mai bine din punct de vedere al politicilor economice promovate, iar de la inceputul crizei procentajul lui Obama a crescut constant.

Bursele ar privi cu ochi buni o eventuala victorie a lui Obama, asta daca nu cumva reusita democratului nu este deja inclusa in cotatii, ultimele zile aratand un optimism in revenire pe piete. Sondajele il dau pe Obama castigator la o diferenta confortabila, dar surprize s-au mai vazut. Personal ii tin pumnii stransi :-) .

Petarde de sezon

Monday, November 3rd, 2008

Nu cu mult timp in urma scriam despre zvonurile de vanzare a Bancii Carpatica. Se pare ca procedeul se repeta in cazul Bancii Transilvania, presa fiind inundata zilele acestea cu zvonuri privind o eventuala mandatare a Merril Lynch de catre o parte a actionarilor bancii, pentru gasirea unui cumparator. Exista informatii privind doua oferte neangajante care au fost primite si sunt studiate la momentul actual.

Sincer, consider acest tip de stiri drept petarde de sezon din aceleasi motive datorita carora si povestea vanzarii Bancii Carpatica a fost abandonata destul de repede. Asa cum a declarat si Horia Ciorcila, presedintele Consiliului de Administratie al bancii, nu este un moment potrivit pentru a obtine un pret bun la vanzare. In plus Banca dispune de lichiditati, are sustinerea BERD, unul din actionarii importanti, si un nivel bun al reportului depozite/credite. O eventuala vanzare la momentul actual nu are nici un sens.